Dimineata!

Dimineaţa, gândul meu se înaltă spre Tine, Dumnezeul meu. Tu îmi desenezi zâmbetul Tău pe chipul meu şi îmi luminezi faţa. Când privesc spre Tine, faţa mea este luminată de splendoarea şi frumuseţea Ta.." când îţi întorci privirile spre El te luminezi de bucurie". Căci, da, Tu eşti Bucuria mea, Biruinţa mea, Stânca mea şi Izbăvitorul meu.

Atunci când sunt tristă, îmi strângi lacrimile în rănile palmelor Tale şi aduni în inimă promisiunile Tale minunate. Durerile mele, îmi sunt noi speranţe, noi promisiuni, noi vindecări, noi mărturii, şi totodată în locul lacrimilor mele voi simţi picăturile dragostei şi bucuriei Tale, iar TU îmi rămâi Călăuzitor.Cât de minunate sunt căile şi planurile Tale, chiar şi atunci când nu le înţeleg, când mă dor şi când îmi sângerează inima, căci gândurile Tale sunt nepătrunse, dar ai mereu în vedere creşterea mea, şi binele meu, oricare ar fi acela, să fiu mai asemenea Tie. " Cuvinte pline de farmec îmi clocotesc în gură".. căci Tu, Domnul meu, când sunt cazută, Te apleci, Imi legi rănile, mă înconjori la umbra aripilor Tale, şi mă duci pe stânca Ta. In zborul înalt , îti cânt laudele mele şi cântecul meu de biruintă!!




Sa fie si pentru tine, azi, o zi inaltata cu un cantec de biruinta spre Dumnezeul minunat!