E toamnă. E rece afară, dar Acasă e primavară. Iată că
sufletul îmi înfloreşte în prezenţa Ta şi sunt coplesită de Un nou Început. Cât de cald este în
braţele Tale şi frumuseţea Ta mă copleşeşte. E o pace de nedescris şi o bucurie
de necuprins. Izvorul Tău, o, Doamne, e nesecătuit şi bogat în îndurări pentru
Copii Tăi… Vreau să mă satur din Tine, vreau să curgă râuri de Apă vie, şi să
stau mereu în prezenta Duhului Tău Sfânt, să`mi fie udat sufletul mereu –plină
de Slava Ta.
O, Tată, îmi doresc ca paharul meu să fie plin de dă peste el, şi
pacea, bucuria, slava, căldura Ta să mă însoţească mereu. Dacă frunzele cad spre
nicăieri, eu ştiu că Am o ŢINTĂ şi o Casă- Cerul Tău! Însetez
mai mult după Tine, şi cu cât beau mai mult, cu atât mai mult mi`e sete.
„Cuvântul
Tău, Doamne, este o candelă pentru picioarele mele”, şi vreau să creşti mai
mult în mine. Îmi cântă sufletul de drag de Tine. Primesc belşugul din Tine. E toamnă. Plouă în
geamul meu şi plouă din Tine.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu